Biomasa

Plantele verzi fixează energia solară prin procese chimice de transformare, din lumină solară, apă, substanțe minerale ale solului și CO2. Această transformare se întâmplă, în principal, prin fotosinteză din plantele verzi (clorofilă). Mai întâi, plantele produc zahăr (glucoză, denumită și dextroză) și, apoi, zahărul „superior” (polizaharide), aceștia sunt compuși mai mari de carbon (cum ar fi celuloza). Acestea constituie principalele elemente ale biomasei. Prin alimentație, oamenii și animalele produc, de asemenea, biomasă.

Sursele de energie există sub diverse forme. Dintre combustibilii solizi fac parte, dar nu limitativ:
lemnul și resturile de lemn rezultate din rărituri, îngrijirea pădurilor și din recoltare, din fabricile de cherestea sau lemn reciclat,

• Lemn utilizat în scopuri energetice, asta înseamnă specii de arbori sau arbuști cultivați special, cu creștere rapidă cum ar fi plopi și sălcii („specii forestiere cu ciclu de rotație scurt și regenerare pe cale vegetativă „),
• Reziduuri agricole (paie, știuleți, etc. )
• Plante energetice (salcâm energetic, mischantus etc. ) cultivate pe terenuri retrase din circuitul agricol.
• De însemnătate dintre surse lichide de bioenergie, care pot servi ca și combustibil, amintim:
• Plante ce conțin zahăr și amidon pentru transformarea în etanol,
• Plante oleaginoase ca rapița și floarea-soarelui pentru producția de ulei vegetal.
• Dintre sursele de energie gazoase fac parte:
• Biogazul, care este compus din reziduuri agricole, cum ar fi gunoiul de grajd, prin transformare microbiană („fermentație”).

Cel mai vechi și cunoscut procedeu este arderea; în principiu, carbonul fixat în biomasă se combină cu oxigenul din aer. Această reacție chimică eliberează căldură.
Și anume, este arderea biomasei CO2-neutru, dar întrucât biomasa nu rezultă numai din carbon pur, practic, în cazul fiecărei arderi, sunt eliberate și alte substanțe.
Biomasa poate fi transformată chimic: de exemplu, în gaz produs din lemn, cu care pot fi acționate motoarele.