Oamenii încearcă demult să înmagazineze căldura soarelui pentru nopțile reci de iarnă. Copacii controlează dintotdeauna acest principiu. Prin ardere, lemnul lor eliberează energia solară înmagazinată.
Plantele verzi fixează energia solară prin procese chimice de transformare, din lumină solară, apă, substanțe minerale ale solului și CO2. Această transformare se întâmplă, în principal, prin fotosinteză din plantele verzi (clorofilă). Mai întâi, plantele produc zahăr (glucoză, denumită și dextroză) și, apoi, zahărul „superior” (polizaharide), aceștia sunt compuși mai mari de carbon (cum ar fi celuloza). Acestea constituie principalele elemente ale biomasei. Prin alimentație, oamenii și animalele produc, de asemenea, biomasă.
Sursele de energie există sub diverse forme. Dintre combustibilii solizi fac parte, dar nu limitativ:
lemnul și resturile de lemn rezultate din rărituri, îngrijirea pădurilor și din recoltare, din fabricile de cherestea sau lemn reciclat,
- Lemn utilizat în scopuri energetice, asta înseamnă specii de arbori sau arbuști cultivați special, cu creștere rapidă cum ar fi plopi și sălcii („specii forestiere cu ciclu de rotație scurt și regenerare pe cale vegetativă „),
- Reziduuri agricole (paie, știuleți, etc. )
- Plante energetice (salcâm energetic, mischantus etc. ) cultivate pe terenuri retrase din circuitul agricol.
- De însemnătate dintre surse lichide de bioenergie, care pot servi ca și combustibil, amintim:
- Plante ce conțin zahăr și amidon pentru transformarea în etanol,
- Plante oleaginoase ca rapița și floarea-soarelui pentru producția de ulei vegetal.
- Dintre sursele de energie gazoase fac parte:
- Biogazul, care este compus din reziduuri agricole, cum ar fi gunoiul de grajd, prin transformare microbiană („fermentație”).
Cel mai vechi și cunoscut procedeu este arderea; în principiu, carbonul fixat în biomasă se combină cu oxigenul din aer. Această reacție chimică eliberează căldură.
Și anume, este arderea biomasei CO2-neutru, dar întrucât biomasa nu rezultă numai din carbon pur, practic, în cazul fiecărei arderi, sunt eliberate și alte substanțe.
Biomasa poate fi transformată chimic: de exemplu, în gaz produs din lemn, cu care pot fi acționate motoarele.
Avantaje și dezavantaje ale utilizării biomasei
Dacă biomasa se utilizează în scop energetic, circuitul dioxidului de carbon rămâne în mare parte închis. CO2 fixat în biomasă este eliberat din nou în cazul utilizării în scop energetic. Circuitul aproape închis al CO2 nu afectează în mod suplimentar efectul de seră.
- „Foamea imensă de energie” a companiilor foarte dezvoltate consumă în câteva decenii resursele fosile formate în milioane de ani. Cine folosește biomasa în scop energetic, tratează cu grijă aceste rezerve fosile reduse, valoroase.
- Transportul și depozitarea biomasei implică riscuri de mediu considerabil mai reduse, în cazul accidentelor, decât este cazul la sursele fosile de energie. Gândiți-vă la scurgeri de gaze naturale, petroliere avariate sau conducte sparte de petrol.
- Bilanțul energetic în ceea ce privește biomasa este pozitiv. Energia utilizată pentru obținerea surselor de energie este mai redusă decât cea care este eliberată la valorificarea energetică a acestora. Pentru obținerea așchiilor de lemn trebuie consumată mai puțin de 5% din energia efectivă.
- Materiile prime regenerabile provin, de regulă, din zonă, se evită transporturile lungi.